Recapitulare prezentare Iohana-Georgia (Burcea) Ștefănescu, Club Afaceri.ro
În cadrul întâlnirii generale lunare Club Afaceri.ro din 29 iulie, Iohana-Georgia (Burcea) Ștefănescu, Public Policy Expert, doctor în Științe Politice și Senior Researcher la CPC-EW, a prezentat concluziile unei analize proprii, realizate în cadrul unei serii inițiate de fundația RBL, despre barierele structurale care împiedică IMM-urile din România să scaleze.
Firma românească medie, blocată la aceeași dimensiune
Punctul de plecare al analizei este o concluzie a studiului „Radiografia antreprenoriatului românesc” (Iancu Guda): firma românească medie ajunge, după zece ani de activitate, la o cifră de afaceri de aproximativ 2,6 milioane lei — o creștere explicată în cea mai mare parte de inflație, nu de o extindere reală a afacerii. Cu alte cuvinte, România nu are o problemă de inițiativă antreprenorială — are o problemă de creștere sustenabilă a firmelor deja existente.
Antreprenoriat de subzistență vs. antreprenoriat transformativ
Prezentarea a pornit de la o distincție teoretică esențială: majoritatea antreprenorilor români operează în zona de subzistență — afacerea este, în primul rând, o sursă de venit stabil pentru familie, nu un proiect orientat spre creștere accelerată. Antreprenorii transformativi, orientați spre inovare și expansiune, rămân o minoritate. Datele confirmă acest tipar: aproximativ 75% dintre cele circa 700.000 de companii active din România au cel mult doi angajați.
Cinci cauze structurale ale stagnării
Analiza a identificat o serie de constrângeri care mențin firmele românești în zona de subzistență:
- Subcapitalizare cronică — firmele se bazează predominant pe capital propriu sau finanțare informală, cu acces limitat la finanțare externă. Deși capitalurile proprii ale companiilor au crescut semnificativ în ultimii 14 ani, datoriile bancare au rămas mult în urma dinamicii economiei.
- Praguri fiscale distorsionante — regimul de impozitare al microîntreprinderilor poate crea, paradoxal, un stimulent pentru a limita artificial veniturile sau a fragmenta activitatea în mai multe firme, doar pentru a rămâne sub anumite praguri.
- Structură sectorială cu valoare adăugată redusă — o pondere mare a firmelor activează în servicii locale cu potențial limitat de creștere a productivității, spre deosebire de economii precum Polonia sau Cehia, unde baza industrială e mai solidă.
- Deficit de productivitate și capital uman — valoarea adăugată per angajat în România este de aproximativ 16.500 €, față de o medie UE de 40.000 €.
- Digitalizare insuficientă — deși majoritatea IMM-urilor au atins un nivel de bază de digitalizare, doar aproximativ 1 din 5 firme are un nivel ridicat sau foarte ridicat, sub media europeană.
De ce contează pentru economie
Prezentarea a subliniat implicațiile acestei stagnări dincolo de nivelul firmei individuale: o economie dominată de firme mici și fragmentate înseamnă productivitate medie mai scăzută, salarii plafonate, vulnerabilitate mai mare la șocuri economice și lipsa unor „campioni” locali capabili să concureze pe piețele internaționale.
Direcții de intervenție
Printre recomandările prezentate: instrumente de finanțare mai accesibile pentru IMM-uri (fonduri de risc, garanții de credit, platforme de crowdfunding), integrarea mai profundă a României în Uniunea Piețelor de Capital, stimularea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, corelarea sistemului educațional cu cerințele pieței muncii, reducerea birocrației și — un punct relevant pentru comunitatea Club Afaceri.ro — un rol mai activ al ARICE și al rețelei de atașați economici în sprijinirea firmelor românești cu potențial de internaționalizare.
Vă așteptăm în fiecare ultima zi de miercuri a lunii, la întâlnirea generală a comunității Club Afaceri.ro.
